1. Echeveria 'Imbricata' - acesta este "faptasul" in conditii normale de vegetatie. (Este de fapt o alta clona, fotografiata in Decembrie 2007). Echeveria 'Imbricata' este o planta deosebit de robusta, nu creeaza nici un felprobleme daca este ingrijita corespunzator si mai ales (foarte important pentru cazul prezentat) este hibrid horticol deosebit de stabil. Si totusi…

Cred insa ca merita cu prisosinta sa cultiv aceasta planta (poate fi un adevarat spectacol in momentele ei de maxima vegetatie), fiind in opinia mea unul din cei mai reusiti hibrizi horticoli din Crassulaceae. A fost obtinut din incrucisarea Echeveria glauca x Echeveria gibbiflora 'Metallica' (fiind listata deseori sub acest ultim nume). Este o planta de o robustete remarcabila si - nu intamplator - a fost utilizata la randul ei in crearea unor noi hibrizi. Afiseaza din plin ceea ce este numit indeobste hybrid vigour (vigoarea hibrida)(1), o robustete si prolificitate vegetativa ce depaseste cu mult pe cea a parintilor.

Exista mai multe clone ale acestui hibrid (cel putin trei) care prezinta variatii minore in ceea ce priveste forma frunzelor (in mod special apexul) si cantitatea de galben / portocaliu din varful corolei, variatii care sunt total nesemnificative. Examinand material cultivat si fotografii ale unor plante din surse diferite se mai pot observa variatii in culoarea frunzelor, marimea rozetelor, abundenta lastaririi, etc., acestea sunt insa variatii strict legate de conditiile de cultivare. Este un hibrid remarcabil prin stabilitatea sa.

In conditiile din Noua Zeelanda (Auckland in mod specific, pentru ca pot exista banuiesc si variatii regionale) inflorirea se produce in plina vara, de la mijlocul lunii Decembrie pana la sfarsitul lunii Ianuarie, aparitia mugurilor florali putand fi observata in general pe la mijlocul lunii Noiembrie. Inflorirea este specifica pentru genul Echeveria si se produce axilar, imediat sub (langa) meristemul plantei; intrucat dezvoltarea mugurilor florali este relativ lenta fata de ritmul de crestere al plantei in momentul infloririi pozitia axilara a inflorescentei este cat se poate de evidenta.

Sfarsitul de iarna 2009 mi-a adus insa o inflorire foarte neobisnuita pentru una din clonele raspandite in rock garden. Inca din primele zile ale lunii August am observat ca meristemul uneia din rozete se dezvolta intr-un mod anormal in aceasta perioada de repaos al plantelor. Dupa inca doua saptamani devenise clar ca pe de o parte cresterea anormala a meristemului se transforma incat dar sigur intr-o inflorescenta gigantica iar pe de alta parte - intr-un mod cat se poate de ciudat - isi facusera aparitia si muguri florali axilari de dimensiune normala.

2.… in plina iarna una din clonele mele a dat semne ca doreste sa infloreasca si nu oricum, ci printr-o gigantica inflorire terminala insotita si de numeroase flori in aparenta obisnuite, dar care in final s-au dezvoltat destul dedebil.(Foto 21.08.09)

Dupa cum se poate vedea gigantica inflorescenta in formare este de aproximativ 5 ori mai mare decat inflorescentele normale. Mi-am propus imediat sa fac o cronica fotografica a acestei infloriri neobisnuite; nu in fiecare zi vezi asa ceva (si in plus am pierdut de destule ori in ultimii ani sansa de a fotografia sistematic un anumit fenomen, mi-am zis ca macar acum sa-mi iau revansa). La sfarsitul lunii August, cand vremea incepuse sa se incalzeasca (desi timpul era in continuare destul de ploios - 2009 a fost primul an al unui nou ciclu El Nino) iar inflorescenta terminala a inceput sa se dezvolte mai rapid si in scurt timp noi inlorescente normale axilare au inceput sa apara. Acestea au fost in final mult mai numeroase decat la o planta normala, dar nici una nu s-a dezvoltat pe deplin, toata energia plantei fiind se pare investita in inflorescenta terminala.

3. Pana in primele zile ale lunii August aceasta rozeta a avut un aspect normal. In mod normal in lunile de iarnaEcheveria 'Imbricata' este in repaos, lucru care se poate vedea forte clar dupa aspectul general si coloritul plantelor. Nici aceasta rozeta nu a facut exceptie pana in momentul in care a inceput sa se formeze aceasta gigantica inflorescenta. (Foto 21.08.09)

La inceputul lunii Septembrie devenise cat se poate de clar ca era intr-adevar o inflorire anormala. Postasem intre timp catvea imagini pe diverse forumuri C&S si mi se sugerase printre altele ca ar fi putut fi o lastarire mai ciudata, lucru care nu m-a convins (2). Mi-am adus aminte cu aceasta ocazie si de motivul pentru care Rose a descris in 1903 Urbinia obscura (inclusa ca sinonim in Echeveria agavoides): o inflorire anormala. Eric Walther a facut multi ani mai tarziu o observatie interesanta - el a sustinut faptul ca descrierea initiala s-ar fi bazat pe un exemplar care avea un numar "aberant" (este cuvantul utilizat de Walther) de mare de bracte, acestea fiind de asemenea de dimensiuni mai mari, fara a preciza insa daca inflorirea in cauza a fost formata axilar sau apical. In anul urmator planta ar fi revenit la o inflorire normala. Walther a sustinut faptul ca astfel de "variante" efemere pot apare si la alte specii.

La sfarsitul lunii Septembrie inflorescenta se dezvoltase deja foarte bine, dezvaluind cateva detalii interesante - in primul rand bractele gigantice si foarte carnoase si un numar neobisnuit de mare de flori.

4. In aceasta fotografie se poate observa foarte clar dimensiunea exagerata a bractelor si (mai mult banuit in aceasta faza a infloririi) dimensiunea florilor, atat datorita masurarii cu ruleta cat si prin comparatia directa cu mugurii florali normali care apar - asa cum este normal in cazul acestei plante - axilar. (Foto 21.08.09)

Un lucru ar fi trebuit sa-l fac totusi (nu m-am gandit la vremea respectiva) si anume sa desprind cateva bracte si sa le inradacinez ca sa obtin plante noi. Treptat, din diverse surse, au inceput sa-mi parvina si informatii interesante. Astfel Ray Stephenson mi-a transmis prin Margrit Bishofberger ca el a observat infloriri monstruoase, de dimensiuni gigantice, la diverse specii de Sempervivum si Petrosedum, ceea ce complica putin lucrurile. Vor fi fost infloriri gigantice, monstruoase, dar Sempervivum infloreste numai apical, in genul Petrosedum fiind posibile ambele forme de inflorire, ceea ce este o imensa diferenta (3).

O intrebare mi-am pus tot timpul - cum se va termina aceasta aventura a plantei mele, pusa in fata unei imense risipe de energie (este perfect vizibil acest lucru) si mai ales pusa in fata faptului ca inflorirea apicala deregleaza total tiparele ei obisnuite de dezvoltare vegetativa?

5. Spre sfarsitul lunii August ritmul de crestere s-a intensificat - se poate vedea prin comparatie cu fotografia anterioara progresul facut in numai 8 zile. Mugurii florali axilari au continuat si ei sa se dezvolte ba chiar au devenitmai numerosi. Remarcati din nou dimensiunile aberante ale bractelor. De asemenea culoarea generala a rozetei indica faptul ca planta nu a iesit din repaos. (Foto 29.08.09)

6. In ciuda unor opinii ca ar fi putut sa fie si o lastarire anormala am ramas tot timpul convins ca "mugurele" apical este o inflorescenta. Astfel de lastariri in care planta initiaza la inceput procesul de inflorire, pentru a se "razgandi"din cele mai diverse motive ulterior, transformand mugurii florali in lastari, nu sunt chiar raritati dar in acest caz pentru mine devenise deja clar ca nu este vorba de asa ceva. (Foto 29.08.09)

7. Iata inca o imagine care - prin contrast cu fotografia nr. 5 - arata clar cat s-au putut dezvolta in numai o saptamana atat inflorescenta apicala cat si inflorescentele obisnuite, axilare. Culoarea plantei indica faptul ca aceasta este inca in repaos. (Foto 05.09.09)

8. Detaliu al uneia din inflorescentele axilare. Chiar si aceasta, desi florile au dimensiunea normala, este mult mai bogata, exagerata as putea zice, daca o comparam cu o inflorescenta normala in faze incipiente ale dezvoltarii ei - ca cea din fotografia nr. 1 spre exemplu. (Foto 05.09.09)

9. Inflorescenta apicala fotografiata din alt unghi…. Un aspect foarte interesant - bractele, de dimensiuni gigantice si total atipice pentru genul Echeveria, au o densitate mult mai mare si un aranjament imbricat - total neobisnuit pentru aceasta planta. De asemenea de remarcat faptul ca mugurii florali axilari apar si din axilele bractelor, ceea ce este iarasi extrem de ciudat pentru Echeveria dar poate fi observat la Aeonium. (Foto 05.09.09)

10. Dupa inca 12 zile gigantica inflorescenta apicala a inceput sa se arcuiasca intr-un mod tipic pentru genul Echeveria. Mugurii florali axilari s-au dezvoltat aproape complet, unii au si inflorit deja, dar in general sunt ceva mai debili decat florile obisnuite. (Foto 17.09.09)

11. Buchetul compact de muguri lorali aflati in apexul acestei inflorescente gigantice. Florile in sine sunt ceva mai mari,dar nu exagerat prin comparative cu florile normale. Sunt insa foarte mici pentru bractele neobisnuit de puternice. In aceasta privinta exista o disproportie evidenta. (Foto 17.09.09)

O prima varianta ar fi fost ca dupa terminarea infloririi sa apara axilar unul sau mai multe meristeme in genul multor Crassulaceae; putin probabil intrucat Echeveria 'Imbricata' nu vegeteaza in acest mod si mai ales axilar de unde? In acest caz pe masura ce trecea timpul intreaga conformatie a rozetei se dezagrega (dupa cum se poate vedea si din fotografii). Cel mai probabil mi s-a parut moartea rozetei - in cel mai pur stil al plantelor monocarpice cu inflorire apicala - cauzat de un colaps in urma epuizarii tuturor resurselor vitale ale plantei. Am inclinat de la bun inceput spre aceasta varianta - cu singura intrebara daca vor apare lastari bazali sau nu. Ulterior doua persoane de pe CactiGuide mi-au confirmat ca sfarsitul acestei infloriri gigantice nu poate aduce decat moartea rozetei.

Am mai aflat - tot din doua surse diferita - de faptul ca la Echeveria 'Afterglow' (o interesanta creatia a lui Don Worth) astfel de infloriri terminale sunt relativ frecvente (aceasta fiind se pare campioana infloririlor aberante din genul Echeveria). Acest hibrid are insa parinti total diferiti - Echeveria cante (care a furnizat semintele) si Echeveria shaviana (care a furnizat polenul). Se ridica doua intrebari - in primul rand daca acest fenomen este mai frecvent la plante hibride decat la specii pure (inclin sa cred ca da) si in al 2-lea rand in ce masura in cazul hibrizilor instabili, predispusi spre reversii sau mutatii, acest fenomen are o incidenta sporita? Nu cunosc direct Echeveria 'Afterglow', dar stiu ca Echeveria 'Imbricata' este de o stabilitate remarcabila. In orice caz inclin sa cred ca fenomenul descris aici nu este direct determinat de anomalii climatice (desi a fost o iarna rece si ploioasa) ci este conditionat genetic.
Trebuie sa insist asupra aceastui aspect - stabilitatea acestei plante. In cazul multor plante hibride (sa nu uitam, creatii artificiale, de multe ori incrucisari fortate impotriva oricarei logici sau diferentieri de ecologie si habitat) si mai ales in cazul hibrizilor F1 instabilitatea este evidenta, reversiile fiind numeroase (4). Nu este cazul acestei plante, foarte stabila si cu dezvoltari vegetative absolute previzibile.

Cert este insa ca acesta inflorire neobisnuita mi-a deschis interesul pentru astfel de fenomene (identice sau similare) care par a fi relativ frecvente in Crassulaceae, prin comparatie cu alte familii de plante suculente. Interesant este faptul ca pe langa plante hibride - in cazul acestora este de inteles - fenomene similare au fost semnalate si la specii pure (si revin din nou la afirmatia lui Ray Stephenson). Ca sa revin insa la Echeveria 'Imbricata' - paradoxul este dat de faptul ca vorbim aici de o inflorire apicala, lucru total atipic genului Echeveria, indiferent daca vorbim de hibrizi sau nu. De ce apare asa ceva? De ce exista hibrizi care au o adevarata predispozitie pentru astfel de infloriri, cum ar fi Echeveria 'Afterglow'? Nu am nici pe departe raspunsul la asemenea intrebari; cel putin nu Inca.

Spre mijlocul lunii Octombrie, la aproximativ doua luni si jumatate de la demararea acestei infloriri, fenomenul este deja consumat, inflorescenta atinge deplina maturitate pentru ca in schimb rozeta sa se volatilizeze pur si simplu… Devenise deja clar ca aceasta va fi soarta rozetei care a dat nastere inflorescentei.

12. Un alt aspect interesant - conformatia usor contorsionata a unora din inflorescentele axilare (nu toate insa!) care nu au format inotdeauna acea arcuire specifica pentru Echeveria. (Foto 17.09.09)

13. Mugurii terminali cu inca 10 zile mai tarziu… se poate observa faptul ca bractele finale au devenit tot mai mici, apropiindu-se de proportiile obisnuite intre flori / bracte. Bobocii au ajuns in pragul infloririi dupa o luna si jumatate de dezvoltare. (Foto 27.09.09)

14. Celelalte clone ale Echeveria 'Imbricata' au intrat deja in vegetatie (a se vedea imaginea partiala a unei rozete apropiate) dar aceasta rozeta nu face decat sa sustina inflorirea, pregatindu-se  pentru oprevizibila decadenta finala. Este deja primavara si soarele devine tot mai puternic; abia  acumaceasta planta ar fi trebuit sa demareze procesul infloririi. (Foto 27.09.09)

15. Dupa mai bine de doua luni se poate observa ca rozeta incepe sa se dezintegreze, planta fiind vizibil epuizata de risipa de energie care sustine inflorirea. Suratele ei in schimb incep sa vegeteze puternic. (Foto 08.10.09)

16. Detaliu al inflorescentei terminale... (Foto 08.10.09)

17. … si al florilor aparute axilar, mai dezvoltate decat cele terminale. (Foto 08.10.09)

Dupa cum se poate vedea si din fotografia nr. 16 inflorescenta este deosebit de bogata, terminandu-se cu un adevarat ciorchine de flori doar usor supradimensionate, de neimaginat la infloririle normale. Intreaga planta a devenit o inflorescenta, pentru ca frunzele din jurul meristemului sa devina un fel de bracte inferioare.

18. Pe masura ce inflorescenta se dezvolta, rozeta se… volatilizeaza. La doua luni si jumatate de la inceputul acestui proces intreaga planta a devenit o inflorescenta iar funzele din jurul meristemului au devenit un fel de bracte inferioare.Rozetele inconjuratoare vegeteaza din plin. (Foto 17.10.09)

19. Detaliu al florilor terminale. Este inimaginabila o asemenea bogatie florala la o planta normala. Prospetimea lor contrasteaza puternic cu starea rozetei. (Foto 17.10.09)

Spre sfarsitul lunii Octombrie am inceput sa indepartez resturile uscate ale rozetei si am constatat oarecum cu surprindere ca primii 5 sau 6 cm de la baza tulpinii nu pareau sa fi fost in nici un fel alterati de imensul consum energetic si nu pareau a fi fost saraciti de acumularile de apa si substante nutritive, contrastand cu aspectul ei in zonele superioare. Mai mult, cativa lastari (unul deja marisor) incepusera sa-si faca aparitia, indicand faptul ca de la baza rozetei moarte se va produce o lastarire puternica.

20. Dupa inca o saptamana soarta plantei pare sa fi fost deja pecetluita - rozeta a disparut pur si simplu cu totul iar florile terminale incep sa se maturizeze. Este foarte ciudat sa vezi aceatsa "lumanare"care incepe sa arate jalnic in mijlocul atator rozete normale, care acum vegeteaza puternic, dar inca nu dau semne de inflorire. (Foto 25.10.09)

Probabil ca cel mai intelept lucru ar fi fost in acest moment sa decapitez intreaga inflorescenta dand astfel posibilitatea acestor lastari sa se dezvolte mai bine si sa stimulez in general dezvoltarea vegetativa a intregului grup. Am fost insa foarte curios sa observ cum se vor desfasura in continuare lucrurile pana in ultima clipa fara interventia mea.

21. Nu este o fotografie prea fericit realizata dar un lucru se poate observa clar - cativa lastari au inceput sa-si faca aparitia la baza tulpinii. Probabil ca decapitarea inflorescentei in acest moment va genera o adevarata explozie vegetativa,dar mi-am propus sa mai astept. (Foto 25.10.09)

Aceasta lastarire - sunt convins - se va amplifica in urmatoarele 6 - 12 luni, mai ales dupa ce voi indeparta totusi ramasitele infloririi (inclusiv o buna parte din tulpina). Am observat la alte cateva clone care, dupa ce au fost afectate de ger in iernile trecute (meristem degerat), acesta s-a regenerat dar mai intai planta respectiva a lastarit abundent in incercarea de a-si imbunatati sansele de supravietuire si inmultire. Exemplul cel mai bun este o rozeta izolata, una din putinele plantate initial cu cativa ani in urma si care nu lastarise deloc in acest timp, formand insa o rozeta de mari dimensiuni; aceasta a degerat aproape complet in iarna anului 2009 si pare a promite sa devina o mica ciudatenie datorita lastaririi extreme de abundente, desi ulterior si rozeta principala si-a revenit.

La inceputul lunii Noiembrie celelalte clone raspandite prin gradina au inceput sa formeze mugurii florali, in perfecta concordanta cu perioada normala de inflorire, care este Decembrie - Ianuarie. Fiecare rozeta formeaza una (rareori doua) tije florale, de asemenea nu este obligatoriu ca toate rozetele sa formeze flori; in mod normal insa cel putin jumatate din ele infloresc. Intr-un mod aparent ciudat - in grupul din care face parte autoarea acestei infloriri caudate nici macar una din cele 8 sau 10 rozete mature nu a format flori! Este incontestabil faptul ca (fiind totusi unite, plantele avand parti comune - tulpini sau radacini) nefiind complet separate celelalte din grup au contribuit cu substante nutritive la inflorirea monstruoasa. De aceea, desi au vegetat normal, au fost suficient de epuizate incat au preferat sa sara peste etapa infloririi. Este in mod evident un efort comun al micii colonii de Echeveria 'Imbricata' si nu doar un efort individual.

22. Florile sunt splendide si se apropie de deplina maturitate. Au trecut mai bine de doua luni si jumatate de cand a demarat aceasta impresionanta inflorire si toata energia plantei pare a se fi concentrate in  aceasta bijuterie florala. (Foto 25.10.09)

23. Ramasitele inflorescentei la patru luni dupa ce aceasta a inceput sa se formeze. (Foto 05.12.09)

24. Ramasitele inflorescentei la patru lunidupa ce aceasta a inceput sa se formeze - detaliu. (Foto 05.12.09)

25. Celelalte surate abia cum incep sa-si inalte inflorescentele spre cer, pentru ca vara este sezonul in care inflorescin mod normal. Flori tarzii mai pot apare insa pana spre mijlocul toamnei (Martie - Aprilie, mai rar chiar si Mai daca vremea se mentine calda). (Foto 05.12.09)

Aici se incheie aventura plantei mele. Dupa cum se poate vedea din fotografiile nr. 21 si 22 chiar si uscate florile sunt impresionante, neobisnuite pentru Echeveria (exceptie facand forma florilor). A ramas insa pentru mine povestea unei infloriri fabuloase si dorinta de a incerca - candva - sa inteleg poate mecanismele intime care o poate declansa.

Eduart Zimer, Decembrie 2009

http://eduart.page.tl/Home.htm

Copyright Asociaţia Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2010-01-29