Asociatia Aztekium
. Istoric
. Fondatori
. Statut
. R.O.I.
. Conducerea
. Fonduri
. Colectionari
. In memoriam
. Expozitii
. Băișoara
. Premiatii asociatiei
. Linkuri

Revista asociației

Newsletter Aztekium

Discuții despre cactuși și viața asociației

Foto

Vânzări, cumpărări

Cactușii
. Geneză
. Clasificare
. Componentele denumirii
. Sistematica cactușilor
. Convenția CITES

Pentru cine nu stie
. Ce sunt cactușii ?
. Primi pași
. Îngrijirea cactușilor
. Udarea
. Transplantarea
. Amestecul de pământ
. Înmulțirea cactușilor
. Pregătirea semintelor
. Iernare, boli, dăunători
. Curiozități
. Aclimatizarea cactușilor
. 10 greșeli frecvente
. Alte 10 greșeli frecvente

Articole despre cactusi si plante suculente
. Orostachys spinosa
. Plante suculente
. Sera noastra
. Varsta cactusilor
. Udare și uscare
. Cactusii și compostul
. Inteligența plantelor(pdf)
. O înflorire neobișnuită
. Un colț cu suculente
. Aeonium 'Rangitoto'
. Temperaturi de iernare
. Suculentele carpatilor I
. Suculentele carpatilor II
. Un suculent halofit
. Colecție de Tillandsia
. Itinerar brazilian
. Genul Mammillaria
. Aloe variegata
. Colonii de Aeonium
. Alpinarium
. Cactusi deosebiti
. Digitostigma
. Însămânțarea cactusilor
. Altoirea
. Aloe vera
. Suculente naturalizate I
. Suculente naturalizate II


Uscarea plantelor prin înecare



Ing. Szabó Gavril


Sãcele

Abundenta apei în sine nu este un fenomen periculos, periculos este lipsa de aeratie a solului produs datoritã inundãrii. Într-un sol neaerisit procesele de oxidare se opresc si datoritã descompunerilor anaerobe rezultã o serie de acizi, dioxid de carbon, si se produce acidificarea acestuiea. În solulire nearisite se aglomereazã sãruri cu continut de fier care au actiune otrãvitoare asupra rãdãcinii. Asemenea conditii se creazã primãvara în solurile adânci, prost structurate, în urma topirii zãpezii sau a ploilor abundente. Un asemenea sol, asemãnãtor tundrei se încãlzeãte greu iar plantele cu toate existenta apei în sol, suferã de secetã deoarece solul din punct de vedere fiziologic este inert, fiind un mediu favorabil dezvoltãrii diferitelor coloni de ciuperci si aparitiei unor boli de rãdãcinã.
Antipodul problemei o reprezintã lipsa apei. Acest fenomen apare des în sere datoritã neuniformitãtii udãrilor.
Plantele tolereazã un deficit de circa 10-20% din necesarul de umiditate fãrã afectiuni majore însã unui nivel scãzut de umiditate a solului si a mediului înconjurãtor va provoca începutul fenomenului de vestejire, uscare care se va manifesta în prima fazã prin pierderea frunzelor de pe nivelurile inferioare ale crengilor. La plantele care prezintã simptome de vestejire se produc perturbãri metabolice, locul sintezei fiind preluat de procesul de descompunere. Transpiratia intensã a frunzelor tinere va absorbi apa din firisoare absorbante ale rãdãcini, întrerupând astfel contactul acestora cu solul, provocând distrugerea lor. Regenerarea acestora este posibilã dupã reinstalarea umiditãtii dar este un proces lent ce duce la stagnarea dezvoltãrii. Persistenta de duratã a lipsei de apã duce la distrugerea semipermiabilitãtii membranei plasmei ce va produce distrugerea celulei.
Transpun acum aceste observatii asupra cactusilor.
Cactusii si plantele suculente sunt plante care tolereazã cu usurintã lipsa apei pe perioade mai lungi de timp, fiind adaptate unui mediu uscat atât din punct de vedere al solului cât si al atmosferei.
Acestã realitate nu trebuie sã însemne cã le place si suportã numai acest mediu. Suportã temperaturi înalte, prefarã un sol afânat, putin umed dar nu ud, contra temperaturilor joase si umiditãtii excesive.
Plantele suculente trãiesc în regiuni cu climã caldã, uscatã, în conditi extreme si vitrege rãdãcinile lor putând ajunge pâna la 12-15 metri adâncime în sol, în straturile mai bogate în apã. Cele care trãiesc în zone cu temperaturi mai joase si eventuale zãpezi au învãtat sã se apere împotriva acestor temperaturi scãzute care de altfel dispar pâna pe la ora 10 dimineata. Pe coastele chiliene, peruiene dinspre Oceanul Pacific, dimineata persistã o ceatã densã care reduce vizibilitatea sub 3 metri iar de pe plante se scurge roua, dar care datoritã temperaturii care la ora 10 este deja de peste 45°C, dispare.
Dacã solul folosit nu retine excesiv apa, este luminã puternicã, temperaturi ridicate atunci poate fi si apã din belsug.

În pozele 1, 2, 3 este prezentatã Thillandsia usneoides tinutã în trei conditii diferite de mediu.

Foto 1 prezintã planta tinutã în serã, portejatã de ploaie, vara udatã împreunã cu cactusi de douã ori pe sãptãmânã; din 15 septembrie pânã la 15 martie tinutã uscat, la semiumbrã si o temperaturã de 4°C.

Foto 2 prezintã planta tinutã atât vara cât si iarna în geam, pulverizatã cu apã la intervale regulate si scufundatã periodic în apã.; iarna temperatura minimã este de 15°C.

Foto 3 prezintã planta din sera grãdinii botanice din Cluj unde este alãturi de Agave victoria-reginae. Apa din condens se scurge pe peretii serei, temperatura este permanent peste 30°C lumina este puternicã; surplusul de apã se scurge de pe plantã.

Tillandsia usneoides Tillandsia usneoides Tillandsia usneoides

Foto: 1 Foto: 2 Foto: 3

(fotografii executate de autor)



Cine le asigurã plantelor conditii cât mai asemãnãtoare celor din naturã va avea neîndoielnic plante mai robuste.
Cine îsi tine plantele într-un sol mai gras, le udã mai abundent va avea plante mai durdulii, care vor oglindi conditiile mai bune de trai.
Consider cã nu are sens sã ne chinuim plantele cu însetare atãta timp cât avem la dispozitie un sol corespunzãtor din punct de vedere al drenajului.
Locuim în zone diferite, uni dintre noi cãlcând zi de zi pe un sol în care chiar poti pune direct plantele. Altii pot procura cu usurintã pãmânt permeabil, nisip sortat de dimensiuni corespunzãtoare în acest caz realizarea unui amestec corespunzãtor fiind un lucru simplu. Sunt însã nu putini care dispun doar de un pãmânt argilos, greu permeabil si sunt nevoiti sã foloseascã, în cel mai bun caz un nisip dur, neasortat pentru a-si realiza un amestec pentru plante. Acest nisip trebuie cernut printr-o sitã de 5x5 mm, ce a trecut trecându-l din nou printr-o sitã de 1x1 mm, sub jet de apã. Ce rãmâne în sitã va fi folosit în amestecul de pãmânt.
În perioada de iarnã multi dintre colectionari de cactusi nu-si udã plantele timp de 3-6 luni. Celulele plantelor pierd în acest interval multã apã, apãrând un început de vestejire la plante (foto 4).

Planta deshidratata


Foto: 4



Balotul de pãmânt uscat se va acoperi cu un strat fin de praf. Dacã vasul contine prea mult pãmânt, la primele udãri apa va "fugi" de pe suprafata solului, umectând doar 1 - 2 mm de la suprafatã creindu-ne impresia cã planta a fost udatã în profunzime, dar în realitate acesta rãmânâd în sol uscat încã, poate, o lunã, douã si va intra anevoios în vegetatie. Pânã sã ne dãm seama de acest fapt, planta noastrã chiar dacã intrã deja în vegetatie, trece de perioada de înflorire si nu va înflorii în acel an.
Pentru a evita ecest fenomen ghiveciul nu se va umple pânã la marginea acestuia, lãsând 1 cm liber sub buza ghiveciului.
La primele udãri trebuie urmãrit ca acest spatiu sã fie umplut cu apã care se va infiltra încet spre baza ghiveciului revigurând mai întâi firisoarele absorbante ale rãdãcinii iar apoi planta însãsi (foto 5).
Pentru acestã revigurare este nevoie de o temperaturã de minimum 15°C în cursul zilei.
Dacã în asemenea conditi planta nu va înflori, desi a mai înflorit, însemnã cã sunt alte probleme, planta necesitând o verificare amãnuntitã.


Aztekium riterii
Aztekium riterii, inflorit



(foto: autor)


Bibliografie:

Dr. Szalai István NÖVÉNYÉLETTAN Tankönyvkiadó, Budapest 1974



Imprimă  Imprimă





Copyright Asociația Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2010-02-06

[ Înapoi ]