Asociatia Aztekium
. Istoric
. Fondatori
. Statut
. R.O.I.
. Conducerea
. Fonduri
. Colectionari
. In memoriam
. Expozitii
. Băișoara
. Premiatii asociatiei
. Linkuri

Revista asociației

Newsletter Aztekium

Discuții despre cactuși și viața asociației

Foto

Vânzări, cumpărări

Cactușii
. Geneză
. Clasificare
. Componentele denumirii
. Sistematica cactușilor
. Convenția CITES

Pentru cine nu stie
. Ce sunt cactușii ?
. Primi pași
. Îngrijirea cactușilor
. Udarea
. Transplantarea
. Amestecul de pământ
. Înmulțirea cactușilor
. Pregătirea semintelor
. Iernare, boli, dăunători
. Curiozități
. Aclimatizarea cactușilor
. 10 greșeli frecvente
. Alte 10 greșeli frecvente

Articole despre cactusi si plante suculente
. Orostachys spinosa
. Plante suculente
. Sera noastra
. Varsta cactusilor
. Udare și uscare
. Cactusii și compostul
. Inteligența plantelor(pdf)
. O înflorire neobișnuită
. Un colț cu suculente
. Aeonium 'Rangitoto'
. Temperaturi de iernare
. Suculentele carpatilor I
. Suculentele carpatilor II
. Un suculent halofit
. Colecție de Tillandsia
. Itinerar brazilian
. Genul Mammillaria
. Aloe variegata
. Colonii de Aeonium
. Alpinarium
. Cactusi deosebiti
. Digitostigma
. Însămânțarea cactusilor
. Altoirea
. Aloe vera
. Suculente naturalizate I
. Suculente naturalizate II


Redescoperirea compostului

Pagina: 2/2

Dupa ce am trecut in revista procesul, sa vedem si care sunt materialele indicate si respectiv interzise. In primul rand trebuie sa retinem ca un compost bun trebuie sa contina atat carbon cat si azot, proportia optima fiind in general considerata a fi in jurul a 20 - 30 carbon / 1 azot pentru un compost utilizabil in gradina si 30 - 50 carbon / 1 azot pentru cactusi si suculente. Iata un scurt sumar al materialelor ce pot fi sau nu utilizate la producerea compostului organic:

1) Materiale compostabile care pot fi utilizate:

a) materiale bogate in azot (raport carbon / azot de 10 - 25 / 1):

- resturi de vegetale proaspete din gospodarie (practic orice!)
- lucerna
- trifoi (masa vegetala este foarte buna pentru compost, dar are dezavantajul unor seminte persistente)
- zat de cafea
- in general orice resturi alimentare care nu contin produse animale (nu insa si mancare gatita in primul rand pentru mirosul pe care-l produce cand - - se descompune dar si pentru ca atrage muste)
- fan si fragmente de iarba rezultate din tunderea gazonului
- balegar de vaca sau de cal (cantitati foarte mici, bine maruntit, ajuta la demararea procesului dupa care nu mai sunt necesare)
- alge si vegetatie marina (se vor tine o vreme in apa dulce pentru a reduce cantitatea de sare)
- vegetatie acvatica in general (fara alge!)



b) materiale cu continut moderat de azot (raport carbon / azot de 25 - 50 / 1):

- marea majoritate a deseurilor horticole (nu si componente lemnoase)
- marea majoritate a buruienilor (atentie - fara seminte sau flori ofilite, fara radacini sau tuberculi)
- fructe zemoase de orice fel
- ceai (inclusiv saculetul de hartie)
- coji de nuci, arahide, etc. - bine maruntite
- fragmente mici de materiale semi-lemnoase
- cenusa de lemn (nu de carbune deoarece poate contine diverse sulfuri nocive)

c) materiale cu continut mare de carbon (raport carbon / azot de 50 - 100 / 1):

- coaja de pin bine maruntita (foarte utila in cantitati rezonabile, stimuleaza dezvoltarea radacinilor), nu se va exagera totusi
- fragmente de radacini sau tije ale ferigilor de orice fel (foarte utile in cantitati rezonabile, stimuleaza dezvoltarea radacinilor)
- ace de conifere (in cantitati rezonabile intrucat mareste aciditatea compostului)
- coceni de porumb (bine maruntiti)
- frunze (atentie - de preferinta evitati frunzele care contin tanini - stejarul de exemplu), pentru a mari aciditatea compostului se va utiliza artar sau fag
- paie

d) materiale cu continut foarte mare de carbon (raport carbon / azot mai mare de 100 / 1):

- cartoane reciclabile neimprimate (bine maruntite)
- hartie reciclabila necolorata si netiparita (atentie: cernelurile tipografice pot contine metale grele sau alte substante toxice) bine maruntita
- rumegus (doar in cantitati reduse, bine amestecat in masa materialelor compostabile; se va avea grija sa nu provina din lemn tratat chimic)

2) Materiale auxiliare care imbunatatesc textura si / sau pH-ul:

a) pamant texturat, argila nisipoasa si / sau nisip grosier.

Aceste materiale - utilizate separat sau impreuna - ajuta decisiv la obtinerea unei texturi foarte bune a compostului cu conditia sa nu fie formate din particule excesiv de fine. Daca se uda, in jurul acestor graunte de nisip se lipesc particule fine de compost organic formand daca vreti un fel de agregate care absorb pe de o parte foarte bine umiditatea si care pe de alta parte mentin spatii libere prin care poate patrunde aerul. Astfel de agregate organice pot retine de pana la 10 ori mai multa apa decat greutatea lor uscata, fara ca apa sa balteasca. Ca efect - acestea asigura intr-un mod foarte simplu umiditatea, substantele nutritive si oxigenul necesar radacinilor. In mod poate paradoxal o pondere semnificativa a acestor agregate ajuta la obtinerea unui drenaj mult mai bun decat se poate obtine intr-un substrat excesiv de nisipos (care se poate compacta usor) sau excesiv de argilos (care se poate cimenta cand este ud). Este un aspect demn de retinut atunci cand se intentioneaza crearea unor substraturi foarte grase (nu este aplicabil de regula in cazul C&S) dar care sa aiba un drenaj bun, cum ar fi cel pentru lalele.

b) faina de oase.

Pe langa aportul de minerale (calciu si fosfor in primul rand) asigura si o echilibrare a pH-ului care poate deveni excesiv de acid.

c) coji de ou, de preferinta spalate si maruntite.

Acestea ajuta de asemenea la textura si pH-ul compostului si sunt si un binevenit aport de calciu.

d) calcar horticol.

In principal amelioreaza pH-ul compostului, impingandu-l spre valorile mai putin acide, imbunatateste insa si textura compostului.


3) Materiale compostabile sau necompostabile care nu pot fi utilizate:

a) materiale care nu sunt bio-degradabile.

Nu puteti composta orice gunoi, mai mult puteti produce un nedorit adaos de substante toxice in compostul dvs. Chiar si pentru multe materiale plastice considerate bio-degradabile durata de descompunere se masoara in multi ani si nu sunt utilizabile in astfel de scopuri. Sunt excluse deci metale de orice fel, folie de aluminiu, materiale ceramice, materiale plastice, sticla, carton nereciclabil, etc.

b) cenusa din carbune, datorita continutului foarte ridicat de sulfuri si de fier. In concentratii mari acestea pot afecta negativ cele mai multe plante.

c )plante moarte sau bolnave.

Exista intotdeauna riscul introducerii unor boli si daunatori chiar daca folosim material compostabil de cea mai buna calitate, de aceea materialul vegetal trebuie sa fie oricum bine inspectat iar plantele care par a fi bolnave, parazitate sau infestate sau care au pur si simplu o aparenta dubioasa vor fi mai bine aruncate la gunoi. Plantele moarte chiar daca nu par a fi fost bolnave au fost insa in mod tipic victimile unor boli si daunatori care - chiar daca nu au cauzat direct moartea plantei - este extrem de posibil sa fi profitat de slabiciunea acesteia. Pentru mai multa siguranta pur si simplu nu utilizati plante moarte sau care au un aspect atipic sau care sunt afectate de rugina sau care au parti mucegaite..

d) plante de tomate sau cartofi (in schimb tomatele sau cartofii pot fi compostati) (11).

e)radacini sau tuberculi ale unor plante care pot regenera si in conditii de compost.

Radacinile de papadie sunt un exemplu perfect - pot regenera in conditii extrem de vitrege, uneori si din fragmente partial compostate. Din nou, pentru siguranta, mai bine aruncati radacinile sau tuberculii unor plante necunoscute, in general radacinile mari, radacinile papadiei sau socului, coada calului (Equisetum arvense), a pirului (Agropyron repens), rochita randunicii sau volbura (Calystegia / Convolvulus), intrucat acestea vor regenera.

f) coaja de copaci - este cel mai bine sa o evitati, cu exceptia coajei de pin bine maruntite, in cantitati reduse.

g) florile si semintele buruienilor.

Invazivitatea celor mai multe buruieni se bazeaza pe faptul ca semintele acestora pot supravietui multi ani in conditii extreme, inclusiv in compost. Mai mult, exista si plante ornamentale ale caror seminte sunt indestructibile - exemplul cel mai bun este Agapanthus praecox ssp. orientalis (posibil si alte specii sau varietati inrudite) ale carui seminte isi continua dezvoltarea si dupa ce floarea a fost retezata si nu pot fi distruse decat prin incinerare sau ingropare in pamant la 1 m adancime. Pentru siguranta - nu compostati flori sau seminte ale unor plante foarte persistente si in mod special ale buruienilor. Chiar daca sunteti foarte atenti aproape inevitabil se vor strecura si seminte. Acestea pot fi colectate in mare masura cand vor incolti in etapa de post-maturare. Cu cat sunteti mai atent in aceasta privinta cu atat veti avea mai putine probleme cu buruienile atat in gradina cat mai ales in ghiveci - pentru ca nimic nu este mai neplacut decat sa creasca buruieni la baza unui cactus cu spinatie foarte puternica!

h) materiale toxice, otravuri sau materiale care sa contina metale grele.

Nu se pot composta produse petroliere, vopseluri, substante toxice de orice natura, pesticide, fungicide si ierbicide, medicamente, ziare si alte tiparituri (atentie - sunt uneori recomandate, personal nu as utiliza din cauza cernelii tipografice), in general materiale care contin metale grele, etc. Cele mai multe substante din aceasta categorie nu sunt descompuse in procesul de compostare si pot fi daunatoare atat pentru plante cat si pentru gradinar! Lista poate fi lunga, asa ca cel mai bine este sa va ghidati dupa o regula cat se poate de simpla - ce nu este permis in mod expres nu poate fi folosit!

i) peste, carne, oase, lapte si produse lactate, materiale cornoase.

Acestea vor deraia complet procesul (vor supra-incalzi compostul), altereaza textura, produc un exces de azot, miros cumplit si suporta populatii de viermi nedoriti in compost. Toate acestea nu vor fi utilizate pentru compost, sub nici un motiv si nici macar in cantitati mici.

j) excremente de animale domestice sau umane.

Nedorite pentru motive multiple - exces de azot, potential pote introduce organisme nedorite in compost, altereaza textura si pH-ul, miros foarte neplacut, atrag mustele; singurele exceptii sunt cantitati mici de balegar de vaca sau de cal in faza initiala de demarare a procesului intrucat sunt un accelerator excelent.

k) orice alte materiale organice (lemn in mod special, dar si lana sau tesaturi din fibre vegetale) care au fost tratate chimic.

In functie de utilizarea compostului, acesta va trebui deci sa fie mai mult sau mai putin bogat in azot. Pentru obtinerea unui compost bun pentru cactusi si suculente este bine sa utilizati echilibrat materiale compostabile permise din primele trei categorii si adaosuri ocazionale de materiale compostabile din ultima categorie. De asemenea trebuie tinut seama de faptul ca daca in containerul de compost vom avea rame si miriapozi in numar mare (foarte posibil in timp) acestea vor produce excremente foarte bogate in azot.

In principiu dupa terminarea etapei de post-maturare compostul organic poate fi utilizat imediat. Practic eu utilizez ca atare acest compost in gradina (foarte bun pentru conditionarea solului) in mod special pentru narcise si frezii sau de cate ori fac plantari sau replantari in rock garden daca consider ca este nevoie de un oarecare aport organic. Pentru cele mai multe plante suculente cultivate in ghiveci utilizez de asemenea acest compost organic ca atare mai ales daca o fac in cantitati relativ mici (de regula pana la 10% din amestec), nu insa si pentru cactusi (cu exceptiile de rigoare) si nici pentru Lithops . Exista insa un anumit risc - compostul organic poate contine in mod cert organisme (de la fungi si bacterii pana la rame si miriapozi) care in anumite conditii pot ataca si distruge rapid radacinile unor plante mai sensibile. Mai mult, compostul nu poate fi folosit ca atare nici in amestecurile pentru semanaturi, sub nici o forma!

Solutia este simpla - sterilizarea acestuia. Cum utilizez de regula cantitati mici odata, eu o fac numai in cuptorul cu microunde unde tin compostul 30 de minute, usor umezit pentru ca daca se pune uscat sterilizarea nu mai este eficienta. In cuptor obisnuit trebuie copt cel putin 2 ore la 220 de grade Celsius, de asemenea usor umezit (12). Marea problema in ambele cazuri este mirosul - de aceea este bine ca pentru siguranta dumneavoastra personala sa va alegeti cu mult discernamant momentul cand va decideti sa faceti asta, mai ales daca partenerul de viata este si principalul bucatar al familiei. In ceea ce ma priveste - sunt la putine saptamani de momentul cand voi avea la dispozitie un cuptor cu microunde dezafectat, pe care sa-l folosesc cat si cand vreau in mijlocul curtii. Pentru cantitati mai mari cred ca este foarte buna metoda propusa cu catva timp in urma de domnii Cristian Neciu si George Nitu in forumul Cactus Romania - imbibare cu formaldehida, dupa care se lasa la aerat mai multe saptamani (13). N-am incercat, cred insa ca eradicheaza cu eficienta aproape toate organismele nedorite. Nu este insa intentia mea sa prezint metode de sterilizare a substratului - sunt convins ca cei mai multi dintre dumneavoastra le practica cu success in mod curent - doresc doar sa precizez faptul ca:

  • pentru semanaturi in primul rand dar si pentru plante dificile, sterilizarea compostului organic, respectiv a substratului este absolut necesara. In acest caz se recomanda oricum sa va limitati la o cantitate minima de compost organic (minima care poate varia desigur in functie de plantele respective) pe care sa o adaugati in substrat. Ca o masura de precautie suplimentara este bine sa utilizati si un fungicid.
  • pentru restul plantelor - mai bine nu o faceti! Mai ales daca nu fertilizati in primul an. Compostul organic nu este un produs finit, chiar si cand este bine maturat procesele de descompunere continua iar pentru aceasta este nevoie de multitudinea de microorganisme (care altfel sunt distruse prin sterilizarea substratului). Acestea continua - desi intr-un ritm mult diminuat - sa produca substantele nutritive necesare plantelor. Mai mult, nu este lipsit de importanta faptul ca activitatea acestor microorganisme este corelata in mod natural cu ritmul de vegetatie al marii majoritati a plantelor - mai ridicata vara si mai redusa iarna (din cauza temperaturilor, evident) eliberand in acest fel substantele nutritive corelat cu momentele in care acestea sunt necesare. Asta nu este totul - plantele pot asimila direct substante minerale, pentru aceasta este insa din nou nevoie de anumite microorganisme in substrat. Sterilizarea substratului distruge toata aceasta gama de microorganisme iar refacerea naturala a acestora poate dura destul timp (14).

Fara indoiala ca se pot spune sau scrie multe pe acest subiect, exista chiar carti dedicate acestui subiect. Mi-am dorit doar o punere in tema adresata in primul rand celor care fac primii pasi in cultivarea plantelor in general, in ideea ca de foarte multe ori rolul acestui ingredient este gresit inteles. Pentru cele mai multe plante compostul organic este cam ca zaharul in alimentatia umana: in exces poate crea multe neplaceri sau poate fi originea unor afectiuni; in acelasi timp nu trebuie uitat ca printr-un aport echilibrat de substante nutritive contribuie la o dezvoltare armonioasa a plantelor noastre. Marele pericol nu este insa numai excesul de compost organic ci si absenta sa (in cazul plantelor care au nevoie de el); mai mult, calitatea sa este determinanata pentru procesele care se desfasoara in substrat, pentru ca sa nu uitam - nu este o componenta inerta, minerala, ci un ingredient viu!

Eduart Zimer,

Aprilie 2010


http://eduart.page.tl/Home.htm



Imprimă  Imprimă




Pagina anterioară Pagina anterioară (1/2)

Copyright Asociația Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2010-04-17

[ Înapoi ]