Asociatia Aztekium
. Istoric
. Fondatori
. Statut
. R.O.I.
. Conducerea
. Fonduri
. Colectionari
. In memoriam
. Expozitii
. Băișoara
. Premiatii asociatiei
. Linkuri

Revista asociației

Newsletter Aztekium

Discuții despre cactuși și viața asociației

Foto

Vânzări, cumpărări

Cactușii
. Geneză
. Clasificare
. Componentele denumirii
. Sistematica cactușilor
. Convenția CITES

Pentru cine nu stie
. Ce sunt cactușii ?
. Primi pași
. Îngrijirea cactușilor
. Udarea
. Transplantarea
. Amestecul de pământ
. Înmulțirea cactușilor
. Pregătirea semintelor
. Iernare, boli, dăunători
. Curiozități
. Aclimatizarea cactușilor
. 10 greșeli frecvente
. Alte 10 greșeli frecvente

Articole despre cactusi si plante suculente
. Orostachys spinosa
. Plante suculente
. Sera noastra
. Varsta cactusilor
. Udare și uscare
. Cactusii și compostul
. Inteligența plantelor(pdf)
. O înflorire neobișnuită
. Un colț cu suculente
. Aeonium 'Rangitoto'
. Temperaturi de iernare
. Suculentele carpatilor I
. Suculentele carpatilor II
. Un suculent halofit
. Colecție de Tillandsia
. Itinerar brazilian
. Genul Mammillaria
. Aloe variegata
. Colonii de Aeonium
. Alpinarium
. Cactusi deosebiti
. Digitostigma
. Însămânțarea cactusilor
. Altoirea
. Aloe vera
. Suculente naturalizate I
. Suculente naturalizate II


Sera noastra


Sera noastra

Georgiana Dunca

Fundulea, Calarasi

31 octombrie 2010


Cand a fost posibil sa ne mutam la casa noastra, bugetul nu ne-a permis o casa in Bucuresti, ne-am orientat catre zonele limitrofe si am gasit ce ne doream, un teren mare luminos si o casuta acceptabila la 30 km, in Fundulea.
Ce face o familie primul lucru cand se muta in casa noua? Bineinteles o sera de cactusi.
Daca egiptenii au intampinat probleme la construirea piramidei imaginativa ce a fost la noi.
In iarna Mihai a inceput proiectarea: desene, schite. Ne avand timpul necesar si nici experienta, am angajat o echipa de muncitori.
De aici apar intrebarile: facand o structura de lemn ne trebuia ceva pentru stabilitate si sa protejeze lemnul care intra in beton . Dupa cautari asidue am gasit niste tarusi metalici care se infig in capatul grinzii si apoi in pamant. Lemnul l-am tratat cu smoala ca sa nu putrezeasca. Profilul metalic este alcatuit dintr-un tarus de 90cm si lacasul pentru stalp de 15cm, parti care au intrat in pamant, un metru din partea de lemn a intrand in beton. Profilele metalice au fost necesare pentru mentinerea pozitiei de la cofrare pana la priza betonului. Fiecare stalp a fost pus la poloboc, nu a acceptat nici o inclinatie fata de sol sau fata de stalpii vecini, din asta a rezultat ca s-au batut in medie 2 stalpi pe zi. Mentionez ca inaltimea stalpilor este de 4 si 5 metri.

Pentru o mai buna izolatie si rezistenta sera are un perete din beton armat de 1 metru, 50 cm reprezentand fundatia acestuia, si 30 cm latime, care ulterior a fost izolat cu polistiren extrudat.

Cofrarea peretelui
Stachetare
Turnarea placii


Dupa multe intrebari si batai de cap ne-am hotarat ca grosimea placii de beton sa fie de 20 cm, armat cu plasa de Buzau pentru o mai buna rezistenta si pentru a reduce transmiterea apei din sol prin capilaritatea betonului. Daca ar fi fost mai subtire ar fi trebuit sa includem multi etrieri, ceea ce ar fi insemnat un cost mai mare si un timp mai lung pentru executie.
Tot betonul a fost turnat de 2 oameni si carat cu roaba, o munca titanica care a durat 3 zile, o zi stachetarea si 2 zile turnatul propriu-zis.
Sera este alcatuita din doua parti: una de aproximativ 4 m inaltime, pentru plantele inalte, speram sa creasca, si una de aproximativ 2,70 m pentru mese si plantele mici. Acestea sunt dimensiuni la coama constructiei, masurate din interior.


Deoarece policarbonatul este un material flexibil am facut acoperisul cu o structura de patrate pentru a suporta greutatea zapezii si bine a facut caci iarna trecuta ne-a cam facut surprize, cantitatea de zapada cazuta in zona noastra fiind foarte mare.
Deoarece cactusii au nevoie de cat mai putina umezeala, mai ales iarna, pentru a acoperi betonul am folosit gresie montata cu adeziv de exterior.
Fiind o cantitate mare de gresie,100 mp, cand s-a inceput montajul si am desfacut cutiile am constatat ca era foarte multa sparta si a trebuit sa merg cu ea sa o returnez, operatiune care se pare ca este destul de laborioasa la noi in tara.
Lemnul care vine in contact cu placa de policarbonat a fost rindeluit, smirgheluit si apoi vopsit cu o vopsea pe baza de apa, foarte rezistenta.
Policarbonatul folosit este de 10 mm, bicameral.
Partea cea mai grea a fost montarea policarbonatului pe acoperis. Informatiile pentru realizarea serelor sunt foarte limitate asa ca totul a trebuit sa descoperim noi. Pentru a putea calca pe placile de policarbonat am facut un dispzitiv din scandura invelita cu un material textil foarte gros ca sa nu zgarie, de lungimea unei trape de acoperis pe care l-am legat de un pom din curte pentru a nu aluneca.
Pentru a taia placile initial am folsit un ferastrau pendular cu lama speciala dar am descoperit ca se taie mult mai usor cu cutter-ul.
Pentru a inchide camerele placii de policarbonat producatorul ne-a recomandat silicon neutru, dar am constatat ca nu este suficient de bun deoarece s-a infiltrat apa pe langa el la prima ploaie. Intamplator a descoperit Mihai niste baghete de plastic care se topesc cu un pistol special, dupa topire devenind rigid, material care dupa parerea noastra este mult mai bun. Pentru a-l testa am facut probe pe o placuta mica de policarbonat pe care am tinut-o scufundata in apa, am pus-o sub jet cu presiune si a trecut si pe la congelator pentru cateva zile,trebuia sa ne convingem ca e ceea ce avem nevoie.

Montarea acoperisului


Sunt ceva dificultati la aplicare, la primul capat este usor dar meticulos deoarece trebuie intrat pe fiecare canal al placii, la capatul opus se aplica dupa ce s-a intarit primul si este mai dificil din cauza presiunii formate in camera de aer. Capetele placilor le-am sigilat inainte de a le urca pe acoperis ca sa mai usuram din munca. Foarte dificila este glisarea lor pe profilele H, care unesc doua placi intre ele. Placile sunt foarte mari si profilul foarte rigid, aici am folosit pe post de pana carduri de plastic. Un om statea sus si insera card dupa card pentru a face loc placii iar cei de jos impingeau. A fost destul de greu pentru ca trebuia impins de pe scara. Fiecare gaura de surub a fost izolata lucru dovedit inutil deoarece apa totusi a reusit sa se infiltreze. Din cauza timpului redus si a problemelor aparute nu am reusit sa finalizam partea de policarbonat.
Instalatia electrica a fost facuta numai cu componente pentru exterior pentru a rezista intemperiilor pe perioada verii cat este deschisa. Are tablou de siguranta propriu neoane si o multitudine de prize.
Termometru, higrometru si termostat


Incalzirea o asiguram cu o centrala pe combustibil solid, aceeasi pe care o folosim si pentru casa.

Pe pereti am montat 12 calorifere de 30 de cm inaltime. Pentru optimizarea temperaturii am renuntat la termostatele individuale si am montat un termostat de ambient in centrul serei la o inaltime de aproximativ 1,5 m.
Pentru a stii oricand ce se petrece in interiorul serei am achizitionat o statie meteo care transmite in casa temperatura si umiditatea, ceea ce este foarte comod mai ales iarna.
Din experiente acumulate in anii anteriori, am decis ca peste iarna sa folosim doua dezumidificatoare electrice care scot cate 2 litri de apa la 24 de ore, care si-au facut treaba din plin.
Peste iarna peretii i-am acoperit cu 2 folii de plastic pentru a forma o perna de aer de 8 cm si totul a fost foarte bine.
In functie de bugetul si timpul disponibil urmeaza sa continuam proiectul nostru.

Locatarii multumiti, ziua
Locatarii multumiti, noaptea.


Asteptam cu drag vizite, noi ne aflam la 30 km de Bucuresti cu acces din autostrada soarelui sau DN3.




Imprimă  Imprimă





Copyright Asociația Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2011-02-10

[ Înapoi ]