Asociatia Aztekium
. Istoric
. Fondatori
. Statut
. R.O.I.
. Conducerea
. Fonduri
. Colectionari
. In memoriam
. Expozitii
. Băișoara
. Premiatii asociatiei
. Linkuri

Revista asociației

Newsletter Aztekium

Discuții despre cactuși și viața asociației

Foto

Vânzări, cumpărări

Cactușii
. Geneză
. Clasificare
. Componentele denumirii
. Sistematica cactușilor
. Convenția CITES

Pentru cine nu stie
. Ce sunt cactușii ?
. Primi pași
. Îngrijirea cactușilor
. Udarea
. Transplantarea
. Amestecul de pământ
. Înmulțirea cactușilor
. Pregătirea semintelor
. Iernare, boli, dăunători
. Curiozități
. Aclimatizarea cactușilor
. 10 greșeli frecvente
. Alte 10 greșeli frecvente

Articole despre cactusi si plante suculente
. Orostachys spinosa
. Plante suculente
. Sera noastra
. Varsta cactusilor
. Udare și uscare
. Cactusii și compostul
. Inteligența plantelor(pdf)
. O înflorire neobișnuită
. Un colț cu suculente
. Aeonium 'Rangitoto'
. Temperaturi de iernare
. Suculentele carpatilor I
. Suculentele carpatilor II
. Un suculent halofit
. Colecție de Tillandsia
. Itinerar brazilian
. Genul Mammillaria
. Aloe variegata
. Colonii de Aeonium
. Alpinarium
. Cactusi deosebiti
. Digitostigma
. Însămânțarea cactusilor
. Altoirea
. Aloe vera
. Suculente naturalizate I
. Suculente naturalizate II


Ce sunt cactușii ?


Sfaturi pentru iubitorii de cactusi


ing. I.Lörincz
Baia Mare

foto: A. Tar, 2007


Aceste „creaturi” sunt mari maeștri ai adaptării la diverse condiții climaterice, corpul lor este asemănător cu al altor plante, dar în loc de frunze au țepi; astfel au reușit să cucereasca teritoriile aride lipsite de precipitații. Secretul supraviețuirii lor constă în înmaganizarea unei mari cantități de apa și folosirea acesteia în perioade uscate.

Forma cactușilor

Columnari: ajung până la mai mulți metri înălțime, cu o grosime variabilă, putând fi solitari sau ramificați.

Arbustivi: au mai multe ramuri care pornesc de obicei de la bază dintr-un trunchi scurt. La unele specii ramurile mai lungi se lasă pe sol în poziție orizontală unde fac rădăcini și lăstăresc.

Globulari: sunt cei mai raspândiți și mai cunoscuți. Cu timpul se pot alungi formând coloane scurte. Multe dintre globulare pot fi solitare, deci nu lăstaresc sau pot forma colonii prin lastarii formați pe planta mama. Aceste colonii pot avea dimensiuni impresionante.

Cactuși columnari Cactuși globulari Cactuși globulari Cactus globular

Forme de cactuși

Târâtoare: au ramuri aproape de sol sau se târesc pe sol, putînd fi și epifite.

Rãdãcina: diferã de la o specie la alta , în funcție de solul în care trãiesc.

Unele au rãdãcinã pivotantã capabilã sã înmagazineze o mare cantitate de apã. Din aceastã categorie fac parte plantele care trãiesc în locuri stâncoase sau speciile care au forma corpului platã. Altele au rãdãcina bogat ramificatã dispusã de obicei aproape de suprafațã.

Rădăcină Rădăcină Rădăcină

Tipuri de rădăcini

Din aceastã categorie fac parte majoritatea cactușilor care trãiesc în zonele litorale sau nisipoase, unde, prin aceste rãdãcini valorificã mai bine precipitaþiile puține. Plantele epifite au rãdãcini cu care, pe lîngã faptul cã își absorb apa și substanþele nutritive din substratul în care trãiesc, se fixeazã în ramificațiile arborilor tropicali pe care trãiesc.

Trunchiul: în general este rezervorul de apã.

Pentru a împiedica evaporarea excesivã a apei din corpul plantei, epiderma este îngroșatã. Unele specii au pe epidermã, în exterior, un strat ceros, pâslos sau suberificat (ca de plutã) care le protejeazã de soarele prea puternic. Corpul este format din coaste sau mamile, acestea umbrându-se reciproc, cu rol important în pãstrarea apei.

Același rol le revin și spinilor.

Spinii: din punct de vedere biologic, cactușii într-adevãr au spini iar trandafirii și salcâmii, țepi.
Spinii sunt de fapt frunzele cactușilor, chiar dacã suprafața lor s-a micșorat, scãzând astfel gradul evapotranspirației. Spinii aparã plantele de animalele care le-ar consuma, iar cele care au formã de cîrlig, agãțându-se de blana animalelor, contribuie la înmulțirea și rãspândirea pe un areal mare al plantelor, în consecințã la supraviețuirea speciilor. Unii spinii au capacitatea de a absorbii apa din ceațã și roua dimineților, asigurându-și și în acest fel necesarul de apa necesar viețuirii.

Areolă Spini

Spinii sunt dispuși în areole, niște smocuri mici, dispuse pe coastele sau mamilele care formeazã corpul plantei. Din areolele situate în vârful plantei se dezvoltã mugurii florali. Spinii pot fi așezați în mijlocul areolei, numiți spinii centrali sau pe marginea acestea, numiți spinii laterali. Dispoziția, forma, numãrul, culoarea lor sunt specifice fiecãrei specii și ajutã la o corectã determinare a acestora.

Florile: au o durtã scurtã de viațã, uneori chiar doar de câteva ore sau o noapte. Prezintã o mare varietate de culoare.

Floare de cactus Floare de cactus Floare de cactus
Floare de cactus

Floare de cactus Floare de cactus


Floare de cactus Floare de cactus


Floare de cactus Floare de cactus

Floare de cactus Floare de cactus

Flori de cactuși

Culoarea, forma, durata de înflorire diferã de la o specie la alta. Dimensiunile florilor variazã de la câțiva milimetrii pânã la 20 -30 cm în diametru (Selenicereus grandiflora).

Fruct de cactus Fruct de cactus deschis

Fructele și semințele: în urma polenizãri se formeazã fructul care conține semințele. Fructele sunt foarte diferite ca mãrime, formã și culoare, uneori acoperite de țepi sau cu formațiuni asemãnãtoare cu firele de lânã sau solzii de pește.

Atît forma cât și mãrimea fructului sunt specifice speciei, putând fi cãrnoase sau cu învelișul subțire, pãstrându-și forma dupã coacere sau deschizându-se, împrãștiind semințele în jur. Semințele au deasemenaea forme și mãrimi caracteristice speciei, culorea fiind variatã. Un fruct poate conține de la câteva pânã la sute de semințe.



Imprimă  Imprimă





Copyright Asociația Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2007-11-20

[ Înapoi ]