Suculentele carpatilor II
Suculentele Muntilor Carpati - Saxifraga cuneifolia Linn
Liviu Jidoveanu,
17 octombrie 2010
As dori sa continui cu acest articol un serial inceput anul trecut cu Saxifraga
paniculata, rasfoind o noua pagina din albumul comorilor vegetale suculente
ale Muntilor Carpati.
1. Sistematica
Încrengatura Magnoliophyta (Angiospermatophyta)
Cls. Magnoliatae (Dicotyledonatae)
Subcls. Rosidae
Ord. Saxifragales
Fam. Saxifragaceae
Familia Saxifragaceae grupeaza 36 de genuri, cuprinzand aprox. 440 de specii
de plante perene, raspandite in ecosistemul Holarctic (zona nordica a continentelor
emisferei noastre), dintre care cel mai numeros fiind genul Saxifraga. Etimologia
provine din latina, unde "saxum" inseamna "piatra, stanca"
iar "frangere" inseamna "a sparge", zugravind capacitatea
saxifragelor de a se stabili in crapaturile stancilor si de a extrage minerale
prin bioeroziune.
In Romania Saxifraga cuneifolia este mentionata prima data intr-o lucrare
din 1879 a lui Dimitrie Brândza (1847-1895), Director al Sec?iunii
botanice din "Museul de Istorie natural? ?i al Gradinei botanice Bucuresti"
- "Prodromul florei române sau Enumeratiunea plantelor pana asta-di
cunoscute in Moldova si Valachia (1879)"
(Lucrarea poate fi consultata aici: http://www.archive.org/details/prodromulfloreir00br)
2. Etimologie:
Saxifraga cuneifolia Linn*
„Cuneifolia"este un cuvant compus, din lat. „cuneus”
= „pana” si „folia” = „frunza”. Am traduce deci
prin „frunze in forma de pana”, aluzie la frunzele crestate ale
plantei.
Sinonime: Saxifraga apennina Bertol.; Saxifraga capillaries
Guenthart ; Saxifraga dahurica Ser.; Saxifraga excavate Kunze;
Saxifraga infundibulum Lange; Saxifraga multicaulis Lange;
* Linn = Carl von Linné (23 mai 1707 - 10 ianuarie 1778), mare
botanist, medic si zoolog suedez. Este considerat parintele taxonomiei si tatal
ecologiei moderne. Cele doua lucrari capitale sunt:
o „Systema naturae” apare în 1735. În aceasta lucrare
Linné clasifica omul în ordinul primatelor. El îl denumeste
Homo sapiens si îl aseaza alaturi de antropomorfe, fara a se gândi
la originea lor comun?.
o „Species plantarum” apare în 1753 in doua volume, fiind prima
incercare de clasificare a speciilor vegetale, continand principii care se utilizeaza
si astazi (cum este numele binar al speciei).
Saxifraga cuneifolia este denumita popular iarba casunaturii, „casunatura”
insemnand „durere brusca de cap”, iar planta cu acest nume fiind considerata
un tratament magic. Etimologia cuvantului popular „a casuna” este
tot latina, vine de la occasionare = a cauza, a pricinui.
Este interesant ca cercetari recente au identificat in S. cuneifolia
13 compusi fenolici cu rol antioxidant. Unul dintre rolurile acestora este cel
de curatare a radicalilor liberi si protectia împotriva oxidarii cauzate
de excesul de radiatii ultraviolete, oxidanti chimici, atacuri patogene sau
alte tipuri de stres. Aceste substante prezinta mare interes pentru industria
farmaceutica.
3. Areal:
Saxifraga cuneifolia este larg raspandita in zona sub-alpina impadurita
a sudului Europei (Pirinei, Alpi si Carpati, posibil si in Caucaz), fiind semnalata
in Spania, Franta, Elvetia, Italia, Austria, Slovenia, Croatia, Serbia, Romania
si sporadic in Anglia, probabil si in Ucraina si Anatolia (Turcia).
In Romania este semnalata Saxifraga cuneifolia subsp. robusta
D. A. Webb in Bucegi, Muntii Cernei, Piatra Craiului, Ceahlau, Cheile Oltetului,
Cozia, Cheile Dambovicioarei, etc., ocupand versanti impaduriti inclinati cu
expozitii diverse, creste sau stancarii, de tip conglomerate calcaroase.
4. Descriere:
Planta erbacee perena, de culoare verde inchis, usor cespitoasa (care creste
în tufe compacte) creste pe stânci umbrite, în paduri - in
special de fag, în zona montana, prezinta frunze dintate, de 2-4 cm, dispuse
în rozete bazale si altern pe tulpinile florifere. Tulpinile florifere
trec prin centrul rozetei foliare si sunt lipsite de frunze. Altitudine (min/max):
300/1600 m.
Radacinile sunt subtiri, foarte ramificate si relativ scurte. Deseori, in zonele
unde se dezvolta planta exista si un strat de muschi.
În epiderma superioara a frunzelor de la S. cuneifolia s-au identificat
dispozitive optice numite „oceli”, aspect neîntâlnit la
celelalte saxifrage, probabil o adaptare destinata valorificarii mai bune a
luminii slabe primita in zonele impadurite pe care le ocupa. „Ocelii”
sunt dispozitive „optice” specializate în perceperea luminii
determinând o miscare fototropica sau fotonastica pe care o executa petiolul
pentru a restabili pozitia limbului foliar în functie de directia si intensitatea
luminii.
Frunzele sunt glabre, adica nu prezinta perisori intalniti in cazul altor saxifrage.
De asemenea, se remarca aspectul lor ceros, nu retin apa. Iarna frunzele bazale
devin rosiatice, in conditiile in care cantitatea de lumina primita creste datorita
caderii frunzelor copacilor.
Ca si la Saxifraga paniculata (si alte specii), S. cuneifolia prezinta
stomate acvifere pe marginea frunzelor bazale, la baza fiecarui dinte al frunzei.
Hidatodele observate în frunzele rozetei bazale se datoreaza mediului
în care traiesc aceste plante (pe stânci calcaroase, umbrite si
umede).
 |
Flori in panicul, in forma de stea, tulpina florala de pana la 20 cm, cu 1-3
ramificatii, petale albe cu un punct galben la baza, uneori rosu. Apar in mai-iulie
in muntii Europei. Fructele sunt oval-alungite.
5. Varietatii si subspecii:
The Saxifrage Society indica numai 2 subspecii oficiale:
Saxifraga cuneifolia subsp. cuneifolia (frunze mai mici si mai
putin dintate)
Saxifraga cuneifolia subsp. robusta D. A. Webb (frunze mai mari
si mai crestate)
Intr-o sistematica mai veche este descrisa si varietatea S. cuneifolia
var. subintegra Ser. (S. apennina Bert., S. cuneifolia
var. appenina Koch., S. capillipes Reichb.) descrisa a avea frunze
mai scurte, putin dintate sau chiar nedintate, intalnita in Elvetia, Tirol,
Apenini, si Alpii maritimi - dar este probabil sa fie vorba de ssp. cuneifolia.
Exista si un hibrid horticol - Saxifraga cuneifolia „variegata”
- frunzele prezinta aleator pete galbene rotunde. Se pare ca nu infloreste,
inmultindu-se doar vegetativ.
Hibrizi:
Saxifraga x berolinensis = Saxifraga cuneifolia x Saxifraga umbrosa
Saxifraga x mattfeldii = Saxifraga cuneifolia x Saxifraga rotundifolia
Saxifraga x pseudo-fosteri = Saxifraga crustata x Saxifraga cuneifolia
Saxifraga x zimmeteri = Saxifraga cuneifolia x Saxifraga paniculata
6. Observatii din cultura
Este al treilea an de cand urmaresc aceasta specie, atat in locatii naturale
aflate pe stanci ale Muntelui Arnota (Valcea) cat si 4 plante preluate din natura.
Initial am incercat aclimatizarea acestora in 3 zone : o zona cu umbra accentuata,
permanenta, o zona semiumbrita si in 2 zone tip rocarie. In cele doua zone umbrite,
solul continea cantitati moderate de humus. In zona de rocarie, exista un amestec
de nisip si pietris, cu o doza slaba de humus, spalat si acela la suprafata.
Am constatat ca se dezvolta mai bine la umbra slaba, sol drenat cu agregate
fine dar bogat in humus. Tinde sa acopere solul cu rozetele ei, dar dezvoltarea
este mai curand lenta. Daca sta la umbra, rezista foarte bine la uscaciune,
da impresia ca ar supravietui chiar daca n-ar ploua intregul an. Totusi, in
mod evident plantele udate constant s-au dezvoltat mai repede si si-au triplat
numarul rozetelor in fiecare an.
Este o excelenta planta hardy pentru rocarii, dar trebuie plasata in zonele
umbroase, eventual nordice, plantele expuse experimental in soare direct au
sucombat in luna august - cand soarele a fost prea puternic si umiditatea mai
slaba. Trebuie tinut cont si ca este o specie moderat acidofila (pH = 5,0 ÷
6,0).
Concluzia finala este ca are nevoie de umiditate constanta, intr-o zona de umbra
permanenta sau semipermanenta.
Minimele iernii din zona mea de cultura (-20°) n-au impresionat-o defel,
fiind o planta de USDA Zone 5a: pana la -28.8°.
 |
 |
7. Bibliografie:
Saxifrages: a definitive guide to the 2000 species, hybrids & cultivars
- Malcolm McGregor, Timber Press 2008
Saxifrages: A Gardener's Guide to the Genus - W. Harding, The Alpine Garden
Society, The Friary. Press 1992
The Saxifrage Society - http://www.saxifraga.org
Imprimã
Copyright Asociaþia Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.
