Sfaturi pentru iubitorii de cactusi

ing. I.Lörincz
Baia Mare

foto: A. Tar, 2007

Aceste „creaturi” sunt mari maeştri ai adaptării la diverse condiţii climaterice, corpul lor este asemănător cu al altor plante, dar în loc de frunze au ţepi; astfel au reuşit să cucereasca teritoriile aride lipsite de precipitaţii. Secretul supravieţuirii lor constă în înmaganizarea unei mari cantităţi de apa şi folosirea acesteia în perioade uscate.

Forma cactuşilor

Columnari: ajung până la mai mulţi metri înălţime, cu o grosime variabilă, putând fi solitari sau ramificaţi.

Arbustivi: au mai multe ramuri care pornesc de obicei de la bază dintr-un trunchi scurt. La unele specii ramurile mai lungi se lasă pe sol în poziţie orizontală unde fac rădăcini şi lăstăresc.

Globulari: sunt cei mai raspândiţi şi mai cunoscuţi. Cu timpul se pot alungi formând coloane scurte. Multe dintre globulare pot fi solitare, deci nu lăstaresc sau pot forma colonii prin lastarii formaţi pe planta mama. Aceste colonii pot avea dimensiuni impresionante.

Târâtoare: au ramuri aproape de sol sau se târesc pe sol, putînd fi şi epifite.

Rãdãcina: diferã de la o specie la alta , în funcţie de solul în care trãiesc.

Unele au rãdãcinã pivotantã capabilã sã înmagazineze o mare cantitate de apã. Din aceastã categorie fac parte plantele care trãiesc în locuri stâncoase sau speciile care au forma corpului platã. Altele au rãdãcina bogat ramificatã dispusã de obicei aproape de suprafaţã.

Din aceastã categorie fac parte majoritatea cactuşilor care trãiesc în zonele litorale sau nisipoase, unde, prin aceste rãdãcini valorificã mai bine precipitaþiile puţine. Plantele epifite au rãdãcini cu care, pe lîngã faptul cã îşi absorb apa şi substanþele nutritive din substratul în care trãiesc, se fixeazã în ramificaţiile arborilor tropicali pe care trãiesc.

Trunchiul: în general este rezervorul de apã.

Pentru a împiedica evaporarea excesivã a apei din corpul plantei, epiderma este îngroşatã. Unele specii au pe epidermã, în exterior, un strat ceros, pâslos sau suberificat (ca de plutã) care le protejeazã de soarele prea puternic. Corpul este format din coaste sau mamile, acestea umbrându-se reciproc, cu rol important în pãstrarea apei.

Acelaşi rol le revin şi spinilor.

Spinii: din punct de vedere biologic, cactuşii într-adevãr au spini iar trandafirii şi salcâmii, ţepi.
Spinii sunt de fapt frunzele cactuşilor, chiar dacã suprafaţa lor s-a micşorat, scãzând astfel gradul evapotranspiraţiei. Spinii aparã plantele de animalele care le-ar consuma, iar cele care au formã de cîrlig, agãţându-se de blana animalelor, contribuie la înmulţirea şi rãspândirea pe un areal mare al plantelor, în consecinţã la supravieţuirea speciilor. Unii spinii au capacitatea de a absorbii apa din ceaţã şi roua dimineţilor, asigurându-şi şi în acest fel necesarul de apa necesar vieţuirii.

Spinii sunt dispuşi în areole, nişte smocuri mici, dispuse pe coastele sau mamilele care formeazã corpul plantei. Din areolele situate în vârful plantei se dezvoltã mugurii florali. Spinii pot fi aşezaţi în mijlocul areolei, numiţi spinii centrali sau pe marginea acestea, numiţi spinii laterali. Dispoziţia, forma, numãrul, culoarea lor sunt specifice fiecãrei specii şi ajutã la o corectã determinare a acestora.

Florile: au o durtã scurtã de viaţã, uneori chiar doar de câteva ore sau o noapte. Prezintã o mare varietate de culoare.

Culoarea, forma, durata de înflorire diferã de la o specie la alta. Dimensiunile florilor variazã de la câţiva milimetrii pânã la 20 -30 cm în diametru (Selenicereus grandiflora).

Fructele şi seminţele: în urma polenizãri se formeazã fructul care conţine seminţele. Fructele sunt foarte diferite ca mãrime, formã şi culoare, uneori acoperite de ţepi sau cu formaţiuni asemãnãtoare cu firele de lânã sau solzii de peşte.

Atît forma cât şi mãrimea fructului sunt specifice speciei, putând fi cãrnoase sau cu învelişul subţire, pãstrându-şi forma dupã coacere sau deschizându-se, împrãştiind seminţele în jur. Seminţele au deasemenaea forme şi mãrimi caracteristice speciei, culorea fiind variatã. Un fruct poate conţine de la câteva pânã la sute de seminţe.

Copyright Asociaţia Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2007-11-20