Asociatia Aztekium
. Istoric
. Fondatori
. Statut
. R.O.I.
. Conducerea
. Fonduri
. Colecționari
. In memoriam
. Expoziții
. Bãiºoara
. Premiații asociației
. Linkuri

Ofertele de semințe ale membrilor

Newsletter Aztekium

Revista asociaþiei

Discuþii despre cactuºi ºi viaþa asociaþiei

Foto

Cactuºii
. Genezã
. Clasificare
. Componentele denumirii
. Sistematica cactuºilor
. Convenþia CITES

Pentru cine nu stie
. Ce sunt cactuºii ?
. Primi paºi
. Îngrijirea cactuºilor
. Udarea
. Transplantarea
. Amestecul de pãmânt
. Înmulþirea cactuºilor
. Pregãtirea semintelor
. Iernare, boli, dãunãtori
. Curiozitãþi
. Aclimatizarea cactuºilor
. 10 greșeli frecvente
. Alte 10 greșeli frecvente

Articole despre cactusi si plante suculente
. Orostachys spinosa
. Plante suculente
. Sera noastra
. Varsta cactusilor
. Udare ºi uscare
. Cactusii ºi compostul
. Inteligenþa plantelor(pdf)
. O înflorire neobiºnuitã
. Un colþ cu suculente
. Aeonium 'Rangitoto'
. Temperaturi de iernare
. Suculentele carpatilor I
. Suculentele carpatilor II
. Un suculent halofit
. Colecþie de Tillandsia
. Itinerar brazilian
. Genul Mammillaria
. Aloe variegata
. Colonii de Aeonium
. Alpinarium
. Cactusi deosebiti
. Digitostigma
. Însãmânþarea cactusilor
. Altoirea
. Aloe vera
. Suculente naturalizate I
. Suculente naturalizate II

Vânzãri, cumpãrãri


Astrophytum caput-medusae



Sinonim D i g i s t o s t i g m a c a p u t - m e d u s a V l z c o + N v r z

Alexandru Tar
Satu Mare,
9 martie 2008

În vara anului 2001 este descoperit pe teritoriul statului Nuevo Leon din Mexic un cactus la a cãrei examinare nu s-a putut determina apartenenþa la vreun gen deja cunoscut. S-a încercat compararea cu genurile Ariocarpus, Leuchtenbergia, Obregonia cu care planta descoperitã prezenta asemãnãri fãrã sã se poatã  însã stabili legãturi clare. Hibridarea naturalã nu era posibilã datoritã ariei restrânse de rãspândire a plantei.
S-a formulat ipoteza descoperirii unui gen nou !

Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae
Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae

Foto, colecþia Basarab Popa

Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae
Astrophytum caput-medusae, sinonim Digitostigma caput-medusae

Foto, colecþia György Agócs

Prima descriere a plantei este fãcutã de doi botaniºti mexicani, Manuel Nevares de los Reyes ºi Carlos Velazco Macias ºi este publicatã în revista mexicanã Cactaceas y Suculentas Mexicana  în toamna anului 2002, planta fiind denumitã de ei: Digitostigma caput - medusae Vlzco+ Nvrz, fiind catalogatã ca un gen monotip.
Manuel Nevares ºi Carlos Velazco au localizat trei popualþi însumând 129 de indivizi, în mici coloni întinse pe suprafeþe cuprinse între 2 º 5m². Populaþiile cresc în compania unor tufe ºi arbuºti de talie micã, care le oferã protecþie ºi umbrã. Florile galbene se ridicã  deasupra vegetaþiei înconjurâtoare fãcând astfel ca plantele sã  fie greu observabile.
Pentru a proteja noua descoperire, s-a încercat þinerea în secret alocaþiei. S-a încredinþat unui institut mexican sarcina de reproducere º comercializare a plantei cãtre comercianþi ºi productori, încercându-se astfel evitarea distrugeri habitatului, dar la un an de la descoperire nu s-a mai gãsit nici o plantã  în zona respectivã .
În 2004 se vând 200 de seminþe, la preþul de 15 E bucata, interesul pentru ele fiind mai mare în Europa. Au început sã  aparã ºi pe internet plante de vânzare, la preþuri astronomi ce. Preþul primei plante vândute la licitaþie în 2004 a ajuns la 432 E. Numãrul plantelor ºi a seminþelor vândute la licitaþi creºte treptat, scãzând preþul, majoritatea plantelor vândute fiind altoite. În 2006 apar la vânzare primi hibrizi artificiali, hibridându-se uºor cu specii de Astrophytum.


Descriere:



Corpul plantei, altoit Plantã solitarã cu rãdãcinã mare pivotantã ºi corp de talie micã.
Prezintã formaþiuni de fire, unele lungi ºi dure altele scurte ºi mai fine, din care se dezvoltã protuberanþe (mamile) lungi, înguste, care ajung pânã la 19 cm lungime ºi cel mult 0,5 cm lãþime, întreaga plantã putând ajunge la o înãlþime de 20 cm.

Protuberanþele sunt triunghiulare la bazã, cu muchii rotunjite. La maturitate aceºtea tind a fi cilindrice, porþiunea situatã  dupã areola floriferã fiind conicã uºor curbatã în jos, cu vârful îndreptat în sus.
Epiderma, verde-cenuºiu, este acoperitã cu smocuri mici de firiºoare albe, neregulate ca formã, distincte între ele.
Areolele, în formã elipticã, de tip dimorf se situeazã în vârful protuberanþei ºi în apropierea acestuia.


Areola Areola
Areola de pe protuberanþã ºi din vârful acesteia

Meristemul apical se aflã în areola situatã în vârful protuberanþei, din care apar ºi 1-4 spini semierecþi, alb-cenuºii la bazã, cu vârf maroniu, de 1-3 mm lungime, înconjuraþi de firiºoare subþiri albe. Doi spini sunt aºezaþi lateral, aproape perpendicular pe axa protuberanþei, ceilalþi în mijlocul areolei.
Areola situatã pe protuberanþã (mamilã), mai mare ca ºi cea din vârf, se situeazã la o distanþã de 18-45 mm de acesta.

Areola Areola



Floarea de culoare galbenã cu gâtul roºiatic se dezvoltã din areola situatã pe protuberanþã, cu un diametru de 50-55 mm ºi 45-50 mm înãlþime, cu petalele cu marginea dantelatã. Tubul floral de culoarea verde, înalt de 19 mm este acoperit de spini în formã de lance cu vârful negricios ºi firiºoare albe. Stilul de un galben intens, înalt de 18 mm, cu 5-8 stigmate de 5 mm lungime, se ridicã deasupra anterelor ºi filamentelor, înalþi de 10-12 mm, de un galben mai pal decât stilul.

Floare Floare
Floare Floare


Prezintã asemãnare cu floarea de la Astrophytum capricorne, acesta având însã petalele mai fin dantelate.
Fructul cãrnos, dehiscent, de culoare verde este acoperit de spini închiºi la culoare în formã de vârf de lance de 1-2 mm lungime, de 0,5 mm lãþime ºi de firiºoare albe lânoase. Are forma ovaloidã, de 20 mm înãlþime ºi 8-9 mm diametru.

Fruct Fruct înspre maturitate
Fruct la maturitate Seminþe

Seminþele sunt de dimensiuni mari în formã de coif, de culoare cafeniu - închis spre negru, cu partea cãtre hilum îngroºatã.
În descriere, autorii menþioneazã cã în habitat planta trãieºte în compania unor tufiºuri ºi arbuºti, crescând la umbra acestora. Este un aspect de care trebuie þinut cont. În culturã creºte bine pe soluri bine drenate, un pic bogate în substanþe organice. Nu tolereazã excesul de umiditate.
Înmulþirea se face prin seminþe, butãºire sau altoire.
Seminþele au nevoie de o perioadã mai lungã de germinare, comparat cu seminþele de Astrophytum, aceastã perioadã putând ajunge chiar la douã sãptãmâni ºi de expunere la luminã (la semãnat nu se acoperã). Seminþele germineazã foarte bine, ca ºi seminþele de Astrophytum în general, plante tinere dezvoltându-se fãrã sã necesite condiþii speciale. La vârsta de trei ani se contureazã vizibil areolele florale de pe protuberanþe.

Plante tinere Altoi
Plante de doi ani ºi jumãtate, obþinute din seminþe.
Foto, colecþia Basarab Popa
Segment de protuberanþã altoit.
Foto,colecþia György Agócs


Altoirea rãmâne metoda cea mai eficientã ºi rapidã chiar dacã se obþin doar clone ale plantei mamã. Este metoda cea mai uzualã la aceastã orã mai ales din considerente comerciale. Ca altoi se folosesc segmenþi de protuberanþe, despicate în douã de-a lungul axei longitudinale. Semne ale dezvoltãrii apar dupã o perioadã destul de lungã care poate dura chiar câteva luni. Dupã apariþia primelor protuberanþe dezvoltarea plantei se face într-un ritm accelerat. Pe un asemenea segment altoit pot apare mai multe protuberanþe care se dezvoltã ca tulpini independente.
Butãºirea este destul de anevoioasã.
La un an de la publicarea primei descrieri, David Hunt supravizeazã încadrarea taxonomicã a lui Manuel Nevares ºi Carlos Velazco ºi încadreazã planta ca o nou specie a genului Astrohytum, creind pentru ea alãturi de subgenurile Astrophytum ºi Neoastrophytum create de Backeberg, subgenul Stigmatodactylus Hunt care cuprinde specii cu mamile lungi ºi flori bicolore, ºi prin asta cea de a ºasea specie a genului (în cadrul sistematicii alcãtuite de el). Încadrarea lui Hunt se bazeazã pe morfologia florii ºi a fructului, care corespunde cu cea a speciilor din subgenul Neoastrophytum Backb.
David Hunt încadreazã noua descoperire în categoria plantelor geofite fãrã a da date precise asupra duratei de viaþã a protuberanþelor (mamile).
Este interesant graba cu care s-a procedat în cazul primei descrieri, care se face de obicei dupã o periodã de observaþie de 2-3 ani în culturã a noi descoperiri, chiar dacã între timp unele informaþii ajung publice. Este însã justã ºi motivaþia lui Nevarez ºi Velazco, care au încercat în acest fel protejarea habitatului ºi a plantei de aviditatea comercianþilor.
Încadrarea lui Hunt a generat destul de multe controverse. Viitorul va decide cine are dreptate. Dupã pãrerea mea aceastã încadrare se doreºte a fi, þinând cont de vârsta lui David Hunt, punctul culminant al unei cariere de cercetare în domeniul cactuºilor de aproape un jumãtate de veac.

Mulþumesc domnilor Agócs, György din Miskolc, Ungaria ºi Popa, Basarab din Constanþa pentru pozele puse la dispoziþie.


Bibliografie:

www.aztekia.com
www.cactus-co.com
http://cp34.free.fr/astrophytum.htm
www.kaktuszgyujtok.hu
The New Cactus Lexicon; David Hunt, Remous Ldt, Milborne Port Somerset 2006, England



Imprim  Imprim





Copyright Asociaia Aztekium Asociatia Aztekium. Cactus Satu Mare Toate drepturile rezervate.

Publicat la data de: 2008-03-06

[ napoi ]