Ajungem la Santana do Livramento unde am planificat sã rãmânen 3 - 4 zile. Am reuºit sã gãsesc un Internet Cafe care ºi funcþioneazã. Pot lua legãtura cu cei de acasã.
Programul este foarte aglomerat. Deºteptare, un mic dejun rapid ºi afarã pe platou. Dupã intoarcere seara un duº, masã prelucarea informaþiilor culese. Timpul este foarte scurt, pregtãtrea materialelor pentru internet merge greoi dar mî strãduiesc sã þin la zi lista cu numerele KCS de pe site.
Din pãcate vremea nu þine întotdeauna cu noi, la sfârºitul de sãptãmâna când ne-am întâlnit cu colegii brazilieni a plouat, dar totuºi am reuºit sã fac câteva poze.
Am parcurs deja 2600 de kilometri, o performanþã þinând cont de starea drumurilor. Mã întreb din ce cauzã sunt atâtea gropi dacã pe aici nu ingheaþã niciodata. Un farmec aparte îl constituie drumurile de pãmânt mai ales la asfinþit când numai ai cum sã alegi între porþiunile rele ºi cele mai rele. Aceste drumuri sunt spãlate de ploi iar camioanele fac urme adânci. Pe aceste drumuri întâlneºti la 15 - 20 de minute o maºinã. Înaintând spre sud, sud-est pe ºoseaua principala asfaltatã, pe un traseu de de 120 de kilometri am reuºit sã întâlnim doar 8 maºini. Am parcurs deja traseul Porto Alegre - Lejeado - Bage - Pinhero Machado -Acegua - Cacapava - Lavras - Minas do Camagua - Don Pedrito - Santana do Livramento.
Am reuºit ieri sã gãsim
Notocactus buiningii. A fost o surpizã plãcutã pentru mine. Un alt "eveniment" a fost furnizat de
Notocactus herteri, fa.
pseudoherteri.
|
|
|
Notocactus buiningii |
Notocactus buinigii |
Notocactus herterii fa.
pseudoherterii |
Am parcurs un traseu de 10 km de a lungul graniþei cu Uruguay, pe care am fãcut 14 traversãri ilegale de graniþã. Ajunºi în localitatea uruguayanã Masoner am vrut sã intrãm în legalitate ºi ne-am prezentat la autoritãþi pentru a cere vizã de intrare în þarã. Aici ne aºteptau câteva surprize. Mie mi s-a acordat viza de intrare dar Stanislav în urmã cu patru ani a fost în Uruguay ºi la ieºire nu a mai solicitat vizã de ieºire astfel cã figura în evidenþã ca imigrant ilegal. Din fericire dupã achitarea unei "taxe" de 20 $ nu a mai fost gãsit în evidenþã ºi a putut solicita vizã de intrare. Vama s-a efectuat la vreo 10 km dupã intrarea în þarã, farã incidente. De aici ne-am continuat drumul fãrã alte incidente. Am reuºit sã gãsim o altã populaþie de Notocactus buiningii pe o pantã abruptã ºi populaþii de Notocactus bregmanianus.
8 noiembrie 2008
Azi am dat de o populaþie de Notocactus buiningii cu spini mai închiºi la culoare. Dupã cãutãri insistente am gãsit ºi câteva exemplare de Frailea castanea. Într-o altã locaþie am gãsit Notocactus orthacanthus ºi Notocactus rauschii.
|
|
|
|
Notocactus buiningiicu spini
inchiºi la culoare |
Notocactus orthacanthus |
Notocactus rauschii |
Frailea castanea |
Maºina lãsatã pe marginea drumului a atras atenþia unei patrule a poliþiei care a pãzit maºina închiriatã pânã la întoarcerea noastrã de pe dealuri. Pe când am ajuns ºtiau deja cina a închiriat maºina, ne-au controlat toate actele, mai putin cele uitate la hotel, totul fiind în regulã la capitolul hârti. A urmat un control foarte riguros a tot ce se gãsea în maºina. Au verificat pagina cu paginã notiþele noastre, lucruriele personale. Aveam câteve punguliþe cu seminþe pe care nu au ºtiut unde sã le punã. Le-am explicat într-un limbaj englezo-francezo-italiano-brazilian cã suntem cercetãtori de cactuºi, cãutãm sã protejãm pantele lor, cactuºii, ºtim cã este interzis a le scoate din pãmânt, noi urmãrim sã le re aºezãm în sol pe cele accidental scoase de animale. Le-am explicat cã ne-am interesat la oficialitãþi înainte de a porni ºi am fost informaþi cã seminþe se pot culege ºi scoate din þarã. Dupã mai multe telefoane poliþiºti ne-au spus ca zona pe partea drumului pe care ne aflãm noi este consideratã rezervaþie naturalã ºi nu se pot nici seminþe culege. Au manifestat înþelegere când le-am spus cã noi nu aveam de unde ºti acest lucru ºi luând în considerare faptul cã nu aveam plante culese, ne-am primit actele înapoi.
9 noiembrie 2009
Azi ne-am reîntors în Uruguay pentru a cãuta locul de origine al Notocactus bregmanianus, dar la locul indicat nu am reuºit sã gãsim nici un exemplar. Am gãsit insã Gymnocalycium uruguayense înflorit. Am continuat drumul la locul de origine Notocactus rutilans. Aici am avut noroc, am gãsit o sumedenie de exemplare înflorite ºi am dat ºi de câreva exemplare de Notocactus roseiflorus.
|
|
|
Gymnocalycium uruguayense |
Notocactus rutilans |
Notocactus roseiflorus |
Unul singur a fost înflorit dar ºi acesta a constituit o mare bucurie. La ieºire din Uruguay ne-am prezentat la oficialitãþi pentru a cere vizã de ieºire ºi preîntâmpina neplãceri în viitor.
10 noiembrie 2009
Azi am avut parte de o mare bucurie. Printre colecþionarii brazilieni se rãspândise stirea ca Notocactus clavescens nu mai existã în naturã. Noi am reuºit sã gãsim trei exemplare superbe la locul indicat în compania câtorva exemplare de Gymnocalycium uruguayense, Cereus hildemanianus ºi Opuntia sp. acestea din urmã fiind foarte rãspândiþi în toatã regiunea. Spre surpinderea noastrã am dat ºi de o specie de Rhipsalis.
|
Notocactus calvescens |
|
|
Opuntia sp. |
Rhipsalis sp. |
Am reuºit din nou sã întrãm în contact cu poliþia. Am fost opriþi pe ºosea de maºina poliþiei ºi spre marea noastrã surprinderea noastrã s-a oprit ºi maºina care venea în urma din care a coborât un poliþist înarmat cu o puºcã. De data asta am fost ne-am identificat în acompaniamentul armelor îndreptate asupra noastrã. A urmat aceeaºi poveste ca ºi în ziua precedentã !. La despãrþire poliþiºti au fost foarte amabili, ne-au recomandat un mic restaurant unde putem lua masa ºi au fost de acord ºi cu o pozã comunã, dar fãrã arme. Am gãsit micul restaurant recomandat, am luat masa ºi ne-am reîntors. Ne-am mai oprit sã mai facem câteva poze din maºinã iar în faþa noastrã a oprit din nou maºina poliþiei cu tot arsenalul din dotare în funcþiune. Au coborât doi poliþiºti, pe unul din ei îl cunosteam deja din întâlnirea anterioare. De data asta ne-a rugat ca întorºi în oraº sã-l cãutam pe jurnalistul local ºi sã-i povestim cine suntem, de unde venim, pentru a putea da de ºtire în ziarul local de unde vin vizitatori în regiunea lor.
Analizând un pic evenimentele din cursul ultimelor zile am ajuns la concluzia cã aceste controale se datoreazã faptului cã ne aflam în zona de frontierã ºi probabil eram suspectaþi de contrabandã.
14 noiembrie 2008
Azi am ajuns în zona unde ºi are originea Notoacatus magnificus. Locul este foarte greu de accesat, fiind situat în vârful unui deal abrupt, stâncos împrejmuit de porþiune formatã din bolovani ºi pietriº.
Am reuºit sã urcãm doar pânã aproape de vârf unde am gãsit câteva plante cãzute. Am fãcut un popas unde am reuºit sã-mi pun la punct notiþele. Azi am reuºit sã înregistrez ºi numãrul de colectare KCS 0331.
Csaba I. Kádár
Györújbarát, Ungaria
Octombrie, 2008
Sursã